Steatoza hepatica (ficatul gras) reprezinta acumularea de trigliceride si alte grasimi la nivelul celulelor ficatului. Cantitatea de grasimi din ficat este determinata de echilibru dintre aport si utilizare. In momentul in care steatoza hepatica este acompaniata de inflamatie si moartea celulelor, apare steatohepatita. [1]
Cauze:
-sindromul metabolic (cea mai frecventa cauza) care include boli ca: diabetul zaharat, hipertensiunea arteriala, obezitatea si hipertrigliceridemia;
-alcoolul;
-alti factori – medicamente (amiodarona, tamoxifen, metotrexat), anomalii metabolice (galactozemie, homocistinuria, boli de stocare a glicogenului), tulburari de nutritie (nutritie parenterala totala, malnutritie severa, infometarea), hepatita virala C. [2]
Complicatii:
Aceasta patologie este considerata a fi benigna, insa steatohepatita poate sa duca la fibroza hepatica si in timp la aparitia cirozei
-continuarea consumului de alcool poate sa duca la aparitia bolii hepatice cronice avansate, a hepatitei acute alcoolice sau a cirozei;
-in cazul pacientilor cu boala hepatica grasa non-alcoolica, steatohepatita poate progresa in timp spre ciroza inclusiv cu aparitia complicatiilor acesteia (hemoragie variceala, asita, encefalopatie, insuficienta hepatica);
-de aparitie a complicatiilor este mai mare in momentul in care se asociaza mai multi factori de risc;
-ciroza hepatica creste riscul aparitiei cancerului hepatic, iar suprapunerea unei afectiuni legate de consumul de alcool inrautateste prognosticul.
Prognostic:
Incarcarea cu grasimi poate fi reversibila o data cu scaderea in greutate si oprirea consumului de alcool. In cazul absetinentei complete modificarile histologice pot reveni la normal in 2-4 saptamani, in absenta acesteia pot sa apara complicatiile enumerate mai sus. [3]
Depistare:
-Anamneza si examen obiectiv: se pot obtine informatii care sa ridice suspiciunea prezentei steatozei de exemplu: prezenta bolilor asociate – HTAE, dislipidemie, diabet zaharat; prezenta obezitatii – documentata prin IMC sau masurarea circumferintei abdominale; prezenta de semne legate de consumul de alcool;
-Biologic (recoltare de sange) – modificari ale probelor ficatului, cresterea grasimilor in sange, aparitia macrocitozei;
-Explorari imagistice – de ex. ecografia – poate sa ofee informatii legate de dimensiunea ficatului si de incarcarea acestuia cu grasimi. [2]
Tratament:
Actualmente nu exista un tratament specific al ficatului gras. Adesea nu este necesar un tratament medicamentos, doar adoptarea unui stil de viata sanatos ce consta intr-un regim alimentar echilibrat, evitarea consumului de alcool, exercitiu fizic zilnic si scadere in greutate (scadere lenta – 0.5 kg/ saptamana). In cazul prezentei afectiunilor asociate, se recomanda tratament spefici in functie de acestea (ex: medicamente pentru controlul diabetului sau a colesterolului crescut). [2]
Referinte:
- Guy CD, Suzuki A, Zdanowicz M, et al. Hedgehog pathway activation parallels histologic severity of injury and fibrosis in human nonalcoholic fatty liver disease. Hepatology. 2012 Jun. 55(6):1711-21
- Marot A, Henrion J, Knebel JF, Moreno C, Deltenre P. Alcoholic liver disease confers a worse prognosis than HCV infection and non-alcoholic fatty liver disease among patients with cirrhosis: An observational study. PLoS One. 2017. 12(10):e0186715
- https://emedicine.medscape.com/article/175472-overview#a3
