De unde provine si cum se manifesta Coronavirusul?
Pe 11 martie 2020, Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) a declarat ca ne confruntam cu o pandemie de coronavirus. Boala pulmonara este cauzata de coronavirusul SARS-CoV-2.
Spre deosebire de o epidemie, aparitia bolilor infectioase nu se limiteaza la un anumit teritoriu, cazurile de imbolnaviri apar in intreaga lume, dupa cum putem observa in aceasta perioada.
Infectia cu coronavirus se manifesta prin simptome asemanatoare gripei, precum tuse, febra, rinita si oboseala. Dificultatea in a respira, durerile de gat, durerile de cap și a oaselor, greata, diareea si frisoanele sunt de asemenea simptome ale infectiei.
Felul in care fiecare organism reactionează la infectie difera foarte mult de la o persoană la alta. Pot fi cazuri in care avem de-a face cu bolnavi care nu prezinta deloc simptome, dar pot fi si cazuri in care se ajunge la pneumonie severa si chiar la moarte.
Cercetatorii presupun ca agentul patogen corona SARS-CoV-2 a fost transmis de la un animal salbatic la o fiinta umana intr-o piata alimentara din orasul chinez Wuhan (provincia Hubei). Insa, nu a fost stabilit clar ce animal a fost purtatorul initial al virusului. Deocamdata, se presupune ca agentul patogen a fost transmis pentru prima data de la lilieci la alte animale inainte de a se raspândi la oameni. Acest lucru a fost posibil probabil prin consumul unui animal care a servit drept gazda intermediara pentru agentul patogen SARS-CoV-2 si care fost cumparat din piata din Wuhan.
Coronavirus, gripa sau raceala? Cum facem diferenta?
Guturai, tuse, dureri în gat şi febra. Deoarece simptomele sunt, in prima faza, asemanatoare, nu este clar de la bun inceput despre ce tip de infectie e vorba: bacteriana sau virala?
La prima vedere, simptomele coronavirusului sunt cam aceleasi ca la o gripa „obisnuita”.
Simptomele tipice pentru coronavirus sunt: febra, tuse (uscata), dispnee (dificultăţi respiratorii), dureri musculare, oboseala si, ceva mai rar, expectoratie, dureri de cap, hemoptizie (tuse cu sânge) si diaree.
In schimb, aceste simptome nu sunt caracteristice pentru infectiile cu coronavirus: guturaiul si durerile in gat. Cu alte cuvinte, cine are guturai, stranuta si-l doare gatul e, foarte probabil, doar racit sau are o gripa „obisnuita”. Coronavirus se manifesta, de regula, prin tuse uscata, dificultati de respiratie si/sau pneomonie. Dar nu si prin dureri in gat.
Aceste simptome pot aparea, dar nu sunt obligatorii in cazul coronavirusului!
Multi dintre cei contaminati cu coronavirus nu prezinta, totusi, initial simptomele amintite sau doar intr-o forma slaba.
Perioada de incubatie este, potrivit Institutului Robert Koch, de pana la 14 zile. Daca aveti indoieli si va temeti sa nu va fi infectat cu coronavirus, consultati in orice caz un medic de specialitate. Acesta va trimite probabil o proba de sputa la analiza in laborator si va verifica daca suferiti de o infectie virala respiratorie. Asa se poate clarifica situatia.
Asigura masca aplicata pe gura protectie deplina?
Nu chiar. Virusii nu pot zbura. Si noul coronavirus se transmite prin picaturi. Deci, cel mai bine e sa pastram distanta fata de cei infectati sau banuiti a fi infectati cu coronavirus, sa ne spalam des si riguros pe maini cu sapun si sa ne stergem apoi, de preferinta, cu servete de unica folosinta.
Gripa sau raceala? Conteaza micile diferente.
Chiar si medicii intampina, in functie de simptome, dificultati in a stabili un diagnostic foarte clar, delimitand gripa „normala” de o „simpla” răceala. O simpla raceala se manifesta initial prin dureri de gat, guturai, urmate de tuse. Timp de cateva zile, pacientul va avea asadar dureri in gat, guturai, tuse cu sputa sau uscata, temperatura ceva ridicata, dureri de cap şi se va simti obosit. Gripa are simptome mai puternice si mai neplăcute. Durerile de cap si musculare sunt mai intense, pacientii plangandu-se de tuse uscata, dureri în gat, febra ridicata, de pana la 41 de grade Celsius, şi frisoane. Bolnavii se simt extrem de obositi, nu au pofta de mancare şi ar dormi ore in sir. In timp ce o raceala simpla se vindeca in decurs de cateva zile, aproximativ o saptamana, gripa necesita in general o durata mai lunga de vindecare – chiar si cateva saptamani.
Vaccinul antigripal este recomandat persoanelor cu risc sporit
Comisia Permanentă de Vaccinari (STIKO) recomanda anual o vaccinare impotriva gripei pacientilor cu risc ridicat de imbolnavire: persoane cu varste peste 60 de ani, care sufera de boli cronice, femei gravide sau persoane care locuiesc in camine de batrani. Periclitati sunt si cei care intra des în contact cu alti oameni, cum ar fi personalul medical sau angajatii unor institutii care lucreaza cu publicul.
Cand e cazul sa luam antibiotice?
Cele mai multe cazuri de raceala si gripa sunt declansate de virusi iar un tratament cu antibiotice nu este eficient. Antibioticele ataca bacteriile si sprijina sistemul imunitar al organismului. Penicilina distruge, de pilda, membrana celulara si metabolismul acestor microorganisme. Astfel, bacteriile nu pot supravieţui. Aceasta functioneaza insa numai in cazul infectiilor bacteriene, nu si a celor virale. Deci antibioticele nu sunt eficiente in combaterea virusilor.
Tratamentul cu antibiotice este benefic atunci cand, in situatia slabirii sistemului imunitar, in organism au patruns bacterii care se inmultesc. Asa pot fi afectate, chiar pe termen lung, diferite organe. Pneumonia, amigdalita, infecţiile urinare si meningita sunt declansate prin bacterii. In tratamentul acestor boli, administrarea de antibiotice este necesara.
Fumatul si legatura cu coronavirusul – noi ipoteze!
Nicotina este luata in considerare astazi cand vine vorba despre substantele care i-ar face pe unii oameni sa contracteze mai dificil noul coronavirus, Sars-CoV2. Cum de s-a ajuns ca substanta din tutun, responsabila pentru adictia pe care o da acesta, si deci si pentru numeroase afectiuni pulmonare (si nu numai), sa fie privita ca un remediu?
Totul a pornit de la studiul „A nicotinic hypothesis for Covid-19 with preventive and therapeutic implications”, semnat de Jean-Pierre Changeux, Zahir Amoura1, Makoto Miyara1 (Assistance Publique – Hôpitaux de Paris), și Felix Rey (Pasteur Institute), care arata ca nicotina (desi e posibil sa fie vorba si de o alta substanta din produsele din tutun) sa ii faca pe fumatori mai rezistenti la contractarea noului coronavirus.
Acest lucru s-a intamplat dupa ce echipa de la spitalul Pitié-Salpêtrière a facut un sondaj printre 480 pacienti testati pozitiv cu Sars-CoV2.
350 dintre acestia erau spitalizati, in vreme ce dintre cei tratati de acasa, cu o varsta medie de 44 de ani, 5.3% erau fumatori. Dintre cei internati in spital, a caror varsta medie era de 65 de ani, doar 4.4% erau fumatori. Astfel, cercetatorii au ajuns la concluzia ca procentul fumatorilor cu coronavirus este mult mai mic decat cel al fumătorilor din tara (dintre 11.000 de pacienti internati in spitalele din Paris cu Covid-19, 8,5% erau fumatori, in vreme ce procentul fumatorilor din Franta este estimat la 25.4% din populatie).
La o concluzie similara ajunsese si un studiu din China, publicat la finele lui martie de New England Journal of Medicine, si citat de The Guardian. Conform acestui studiu, numai 12.6% din 1000 de persoane infectate cu coronavirus erau fumatoare, in vreme ce procentul fumatorilor din China este de 28% din populatie.
Aceasta este, momentan, doar o observatie si o ipoteza de lucru, de aceea cercetatorii avertizeaza ca nicotina creeaza dependenta puternica si nu sfatuiesc oamenii sa se apuce de fumat, dat fiind ca acest obicei afecteaza milioane de oameni si scurteaza vietile a aproape jumatate dintre ei. Si chiar si în cazul Covid-19, s-a constatat deja ca fumatorii care contracteaza virusul dezvolta de cele mai multe ori simptome mult mai severe decat restul populatiei, date fiind efectele pe care fumatul pe termen lung le-a avut deja asupra sistemului lor respirator.
Insa, pentru ca ipoteza ca nicotina sa fie într-un fel benefică in contextul epidemiei de coronavirus este luata in considerare in continuare, cercetatorii din Franta planuiesc sa utilizeze plasturii cu nicotina pentru un studiu realizat pe pacienti cu coronavirus si personal medical. Acest plan asteapta, in acest moment, aprobarea autoritatilor pentru ca studiul sa poata demara.
Nicotina, a aratat neurobiologul francez Jean-Pierre Changeux, citat de The Guardian, ar putea sa aiba un rol in a impiedica virusul sa intre in celulele organismului, si astfel sa se multiplice. Si, de asemenea, tot nicotina ar putea fi un factor care sa incetineasca raspunsul imunitar exagerat in cazul contractarii virusului, raspuns imunitar tradus printr-o inflamatie greu de gestionat, una dintre cauzele deceselor cauzate de Covid-19.
Dr. Faur Irina Maria
Pneumoftiziologie si probe functionale respiratorii
